Like this:

Să tot fie vreo 10 ani de-atunci. Îmi făcusem buletinul, aveam 14 ani şi mă uitam cu superioritate la colegii mei de clasă care încă nu împliniseră vîrsta şi nici semne prea evidente de a intra în pubertate nu prezentau. Eu eram mîndru de vocea mea spartă ca de măgar, ce încă nu era pe deplin schimbată, de musteaţa ca un şobolan ce-mi apăruse obraznică sub nas şi de invazia de floci lungi şi negri ce-mi apăruseră prin zonele mai intime. Eram bărbat, cu acte în regulă, ce mai..

În clasă ne venise o colegă nouă, repetentă şi cam curvuliţă pentru vîrsta ei de numai 15-16 ani. Ionela avea ţîţe mari, jeanşi prespălaţi ce-i scoteau fundul bombat în evidenţă, era pensată şi machiată tot timpul. Era febleţea noastră a tuturor. Aţi văzut Malena? Cu Monica Belucci. Cam aşa eram noi, puţoii din şcoala generală, cînd Ionela se plimba pe coridor. Cînd a venit la noi în clasă, nu mai ştiam cum să ne dăm pe lîngă ea, fiind care mai de care mai cocoş, în felul enervant al băieţilor de 13-14 ani. Nu trebuie să vă mai spun ce detestată era de către colegele noastre pisicoase, plate, fără ţîţe, şi îmbrăcate decent, ca de şcoală. Ionela era vulgară, avea culoare, zîmbea frumos, şi, spre deosebire de mîţele noastre de colege fără forme definite, dar care oftau după băieţi mari de liceu, ea ne prefera pe noi, puţoii cu caş la bot, care o sorbeau din ochi, în modul acela inocent, dar care mai tîrziu se transformă inevitabil în libidinos de-a dreptul.. Eu nu mă holbam niciodată prea evident în decolteul sau la fundul ei. Afişam o mască a indiferenţei faţă de ea, strategie care avea să dea într-un final roade, pentru că ea, vampeta şcolii, m-a întrebat odată contrariată dacă îmi place de ea. Evident că i-am răspuns că nu, “nu-mi plac fetele care fumează”. Dar precocitatea femeilor este dovedită la aceste vîrste, Ionela schiţînd un zîmbet ironic la auzul răspunsului meu tărăgănat, după care, în loc de răspuns, îmi suflă fumul de ţigară direct în faţă, lăsîndu-mă baltă, înecat fiind de un patetic acces de tuse cauzată de fumul ce-mi invadase cu violenţă nările.

“Trage calul la căruţă…!” zisei trăgînd cu sete din ţigară, după care ochii mi se umflară şi-mi ţîşniră lacrimile şiroaie, odată ce fumul înecăcios îmi ieşea anapoda prin toate orificiile parcă. Eram hotărît. Trebuia să învăţ şi eu să fumez, să-i pot răspunde Ionelei cu aceeaşi monedă. Am decis însă după mai multe încercări eşuate, să mă rezum doar la pufăitul ţigării, sperînd ca ea să nu observe acest mic detaliu..

Spre sfîrşitul anului avui din nou ocazia de a sta faţă în faţă cu ea. Jucam “Adevăr sau Provocare” pe terenul din spatele şcolii, vedeta fiind desigur, Ionela. Fiecare spera să fie provocat să-i deie un “mozol” Ionelei. Fiecare era expert în mozoale. Niciunul, cred, însă nu se sărutase vreodată cu o fată. V-am mai spus că ele oftau după cei de liceu. Şi inevitabilul se produse. Fusesem provocat să-i dau un “mozol” de 2 minute Ionelei. Eram emoţionat, nu mai dădusem pînă atunci niciun “mozol”, deşi mă lăudam cu expertiza mea în domeniu..speram însă că dacă fac ca cei din filme, nimeni n-o să observe acest mărunţel, mic-mititel, amănunt. Ionela se apropie de mine. În acel moment, timpul se dilată, toate simţurile îmi intrară în alertă, îmi auzeam inima bătînd să-mi spargă pieptul, uralele şi încurajările băieţilor le auzeam foarte slab, ca şi cum erau undeva departe, tot ceea ce era sigur, palpabil, fiind apropierea Ionelei, mirosul ei de parfum amestecat cu cel de ţigară, buzele ei roşii, cărnoase, trimiţîndu-mi semnale inconştiente, instinctuale, animalice.

Şi mă luă la sărutat. În acel moment, un koala căzu din vîrful unui eucalipt în Australia, în Africa o leoaică dădu de pămînt cu o antilopă ghinionistă, în China se născu cetăţeanul cu numărul 1.300.000.001, în Wall Street bursele înregistrară cea mai mare creştere pe acea zi, iar în pantalonii mei se petrecu cea mai puternică erecţie pe care o avusesem pînă atunci. Cele două minute au durat cît durează de obicei, două minute. Nici mai mult, nici mai puţin.

“Nu ştii să săruţi. Mi-ai suflat în gură. Şi ai degeaba limbă în gură. Nu ştii ce să faci cu ea!” îmi surîse din nou ironic vampeta, declanşînd un hohot de rîs isteric din partea băieţilor. Calm (însă numai eu ştiu cît m-am străduit, cîtă planificare, cum mă măcinase pe mine acel prim frustrant fum între ochi administrat cu precizie de Ionela la prima noastră conversaţie), mi-am aprins o ţigară, am tras cît am putut eu de bine un fum, după care i l-am suflat între ochi şi i-am răspuns: “Iar tu săruţi ca o curvă.”

M-am dus apoi să trag o pişare, mîndru fiind că la final, îmi scuturam puţa, care din acel moment, deveni pulă pentru mine..