Publicat de: ionutu | Iunie 18, 2010

Plutonier-major Căpşună.

Un om stătea odată căzut la pămînt pe marginea drumului. Şi a tot zăcut aşa săracul pînă a şi murit. În cîteva ore îşi dăduse suflarea precum un cîine, într-un mod cît se poate de inuman. Se zice că dacă vrei să nenoroceşti un cîine, tratează-l ca pe un om. Omul nostru a fost luat drept un beţiv căzut în şanţ, şi astfel nimeni din cei ce au trecut pe acolo nu l-a întrebat ce e cu el. Cu toate acestea, nu era un beţiv. Suferise un accident cerebral. Halal spirit civic. Nu critic gratuit excluzîndu-mă din lista meschinilor şi preocupaţilor, m-am surprins şi eu de multe ori suferind de lipsă de reacţie. E drept că poate şi dăţile multe în care mi-am luat-o din cauza atitudinii mele civice, m-au făcut să fiu un blazat egoist care-şi vede de ale lui.

Povestea omului mort pe stradă este una reală, am văzut-o în urmă cu cîteva luni la televizor. Prima lecţie pe care am învăţat-o aici este că oamenii au drepturi şi obligaţii. Veţi spune că e firesc, dar întrebaţi-vă care este raportul drepturilor voastre respectate în România, comparativ cu numărul obligaţiilor? Ia vedeţi, eu zic că vă dă cu virgulă.

A doua lecţie pe care eu am învaţat-o live aici, a fost lecţia spiritului civic. Mai ales a spiritului civic întărit de o reacţie imediată a autorităţilor. Pe scurt, mă aflam într-o zonă pietonală, cînd o adolescentă probabil beată a trecut cu viteză foarte mare cu maşina ei printre trecători, cît pe’aci să spulbere ca la popice vreo cîţiva ghinionişti. Constatînd că a avut noroc şi n-a lovit pe nimeni, a demarat la fel de repede făcăndu-se nevăzută. Nici nu apucasem să-mi revin din şoc, eram viu, nevătămat, că nişte cetăţeni gesticulau nervos în stânga şi-n dreapta, chemînd din cîte mi-am dat eu seama, poliţia. Care a apărut de nicăieri, punînd întrebări martorilor. Ce fel de maşină era, pe unde a luat-o, ş.a.m.d. Au prins-o şi pe nebună. Care între timp schimbase locul şoferului cu locul pasagerului. Dar vai! Credeţi că a scăpat? Nu. Cetăţenii s-au dus aţă la ea, însoţiţi de poliţişti. Fără scăpare. Iar eu eram acum şocat pentru a doua oară. Oamenii respectivi nici măcar nu se cunoşteau. Dar făcuseră pe dracu’n patru ca individa să nu scape nepedepsită.

M-am gîndit apoi că în România nu am văzut niciodată un grup de oameni care să nu se ştie între ei, acţionînd în spirit civic. Sunt obişnuit în schimb cu sindromul de „gură-cască” care se adună ca la urs, şi filmează dacă se poate, şi cu telefonul, să le arate şi altora petrecania la care ei au fost martori. În văzul lumii poţi să fii jefuit, batjocorit, bătut, chiar omorît. Nimeni nu va interveni pentru tine, pentru că există două categorii de oameni: cei care se vor holba la ce păţeşti tu, şi cei ce vor întoarce capul nepăsători, bucuroşi că nu sunt ei în pielea ta nenorocită. Iar dacă vrei ca tacîmul să fie complet, îndrăzneşte să apelezi la autorităţi. Care cînd e vorba să-ţi apere nişte drepturi se dovedesc a fi cel puţin incompetente. Cînd vine vorba de obligaţiile tale către ei, dau pe afară de competenţe. Am păţit-o, been there, done that.

Nu vreau să pozez într-unul care îşi reneagă trecutul, trecutul meu însemnînd să trăiesc în România. Însă contactul cu o civilizaţie normală, în care lucrurile stau diferit faţă de acasă, mă face să văd lucrurile într-o altă nuanţă. Doamne, ce bine ar fi să avem şi noi acasă măcar un sfert din starea de normalitate de aici!

Anunțuri

Responses

  1. Păi de ce crezi că nu se poate răsturna gaşca asta parvenită şi sfidătoare de la putere? Ştie că n-are cine s-o tragă la răspundere că au tras Românica-n prăpastie, să cheme poliţia să-i bage la sdup!
    Uite-aşa ne-am învăţat să nu reacţionăm!Sau dac-o facem, o facem civilizat…nu grecizăm ţara….
    Mai mulţi stăm deoparte şi ne mirăm, ne dam coate,constatăm cît au furat şi ce nesimţiţi sînt ..şi gata!Las’ că rezolvă sindicatele, opoziţia…las’ că poate n-o să fie aşa de rău, că noi sîntem învăţaţi… că mai mor nişte oameni?..asta e!
    ”ce mai faci dragă?”..”uite mă uitam la nespălatul ăla de pe bancă..şi azi dimineaţă tot acolo era!!”..”eh, vreun beţiv..”

  2. Aceeasi stupefactie am avut-o si eu apropo de reactiile oamenilor…
    Intr-un supermarché, un cuplu de tigani români au acostat o femeie propunandu-i un bebelus contra unei sume de bani. Femeia, in stare de soc, a cerut totusi detalii, cand, cum, in ce conditii, pentru ca sa aiba timp sa repereze unde se afla nenea ala cu paza si securitatea. Indata ce l-a vazut a inceput sa tipe dupa ajutor. Tiganimea a luat-o la goana cu copchil cu tot, cat pe ce sa scape, insa au fost opriti in parking de alti frantuzi care i-au cofrat bine. N-am vazut eu faza, am citit-o in ziar, dar tot am inghetat. La noi nu indrazneste nimeni sa se ia de tigani, de frica…

  3. sorru pentru dezacord, nu ma recitesc niciodata si dau rateuri gramaticale 🙂

  4. Karla,
    contează mai mult mesajul transmis, decît rateurile gramaticale. De ţigani nu se ia nimeni în România. Să nu care cumva să-i discriminăm prea tare. Iar ei sunt o rasă vicleană şi s-au prins că le prinde bine rolul de victime în faţa comunităţii europene. Tu ştii cîte case pentru comunităţile de ţigani din jurul Braşovului s-au construit în ultimii ani?
    Nu sunt rasist, dar mă cam sîcîie să pupi în cur o etnie, doar de dragul potenţialului electoral, cînd de fapt ar trebui lăsaţi să stea în propriile lor dejecţii, la marginea oraşului.

  5. bine spus, la mine dacă urlu aici pe blog se cheamă că nu stau chiar deoparte, sau cel puţin aşa-mi place să cred. Altfel, nu m-ar ataca gherilele virtuale de khmeri portocalii.. 😀


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: